Băncile cer lucruri trăsnite

În era informatizării, analiza unui dosar de credit se bazează pe un maldăr de hârtii solicitate clienţilor şi mai deloc pe verificări electronice. În plus, deşi orice hârtie poate fi falsificată, băncile cer cele mai ridicole lucruri de justificat prin hârtii.

Foarte mulţi dintre noi am trecut prin furcile caudine ale analizei de risc atunci când am vrut să accesăm un credit. Unii dintre noi au depăşit cu greu toate filtrele acestei analize pentru credit, alţii nu. În tot acest proces, probabil că v-aţi întâlnit cu situaţii dincolo de orice închipuire sau din cele mai penibile. Să o luăm pe rând. Pentru istoricul în muncă şi situaţia actuală a unui angajat, există baza de date informatizată Revisal, care include de la începutul lui 2011 şi date despre nivelul salarial.

De ce băncile nu apelează la această bază de date, care fiind informatizată e mult mai relevantă decât orice hârtie adusă de angajat? Reprezentanţii băncilor spun că la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) s-a făcut lobby pentru accesul la această bază de date, dar le-a fost refuzat. Şi atunci, se cer în continuare contractul actual de muncă, adeverinţa de salariu şi prăfuita carte de muncă, deşi aceasta din urmă nu mai are nicio valoare ca document oficial.

În locul datelor aduse de client de la Revisal, care includ şi datele de dinaintea lansării Revisal, băncile preferă să sune la angajator pentru a verifica datele din adeverinţa de salariu şi contractul de muncă ale clientului. Dar cine ştie cine răspunde la celălalt capăt, dacă răspunde? Foarte uşor se poate „aranja“ o astfel de convorbire. S-au întâlnit situaţii ieşite din comun, în care un client a fost respins doar pentru că băncii nu i s-a răspuns de către angajator în primele două-trei ore de analiză a dosarului! „În toată lumea, băncile au acces la toate bazele de date electronice, numai la noi nu se poate. Procedurile de măsurare a riscului pot fi relevante prin verificări încrucişate electronice. Când intervin verificări telefonice sau alte verificări empirice, care implică factorul uman, atunci apar subiectivismul şi erorile operaţionale“, spune Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

Pretenţii exagerate

Pentru a avea o confirmare suplimentară a apartenenţei unui client la un angajat, unele bănci au solicitat factura de telefon a angajatorului. Închipuiţi-vă ce înseamnă asta pentru un angajat într-o corporaţie.

De asemenea, nivelul veniturilor poate fi verificat uşor prin extrasul de cont în care e virat salariul. Şi în această privinţă, băncile au o abordare ciudată. Dacă un client al băncii solicită o ştampilă pe un extras de cont, banca îi spune că nu se poate aşa ceva. Pe de altă parte, dacă un client al altei bănci vine la prima bancă pentru o refinanţare, aceasta îi solicită extras de cont ştampilat de cealaltă bancă!

Venind acum la Biroul de Credit, care e aproape singura bază electronică folosită de bănci, aflăm că este folosită destul de puţin constructiv. Mai exact, băncile iau datele din Biroul de Credit şi le confruntă cu ceea ce declară clientul în materie de istoric de plată la credite. Mai mult decât atât, uneori chiar pentru întârzieri minore şi de sume infime, unii clienţi sunt respinşi automat. O întreagă tevatură intervine atunci când clienţii trebuie să demonstreze schimbarea denumirii străzii. După ce un client obţine de la primărie o hârtie care arată că strada pe care stă acum a purtat altă denumire înainte, oricărui client de pe aceeaşi stradă i se va cere acelaşi lucru de către bancă! În privinţa facturii la utilităţi, cerută de bănci pentru a certifica adresa clientului, în unele cazuri aceasta e emisă din două în două luni de companii precum Electrica, dar băncile nu acceptă facturi mai vechi de o lună de zile. Aşteaptă factura, dar îi poate expira adeverinţa de venit, valabilă 30 de zile. Băncile dovedesc rea-credinţă şi atunci când clienţii vor să se refinanţeze la altă bancă. Pentru asta, după ce obţine o ofertă de refinanţare de la altă bancă, el are nevoie de o adresă de refinanţare de la banca sa. Conform Ordonanţei nr. 50/2010, banca e obligată ca în termen de 30 de zile să îi elibereze această adresă, iar multe bănci merg pe termenul maxim, ceea ce poate duce clientul în situaţia pierderii ofertei de refinanţare de la cealaltă bancă, valabilă 30 de zile.

 

„Dacă ai vreo suspiciune de fraudă din partea unui client care ţi-a adus cinci hârtii, nu reduci riscul dacă îi mai ceri încă cinci hârtii. Dacă un credit poate fi dat în promoţie cu trei acte, de ce nu s-ar da şi standard tot aşa, şi nu cu 10-15. În era informatizării, noi facem verificări empirice, iar unde avem baze electronice, cerem ştampilă. Nu mai putem continua aşa. E ca şi cum am încerca să reparăm smartphone-ul cu letconul, că aşa ştiam noi de la televizorul cu lămpi“, spune Bidian.

 

În era informatizării, noi facem verificări empirice, iar unde avem baze electronice, cerem ştampilă.
Anca Bidian, CEO Kiwi Finance

 

SURSA: capital.ro, 7 iun 2012




0372 800 800